Stau rezemata de sifonier cu gandurile imprastiate.Nu stiu la care dintre ele sa imi indrept atentia.Oare la cum a trecut timpul pe langa mine pe nesimtite?Cum eu nu am reusit sa-l opresc?Uite si acum stau degeaba in loc sa-mi pregatesc lucrurile pentru a pleca.Si acest gand mi-a facut colturile buzelor sa se indoaie intr-un mic zambet.Este adevarat!Nu sunt ca toate acele fete care se pregatesc cu 10 ore inainte de a pleca.As fi vrut sa stiu ce trebuie sa fac.Sa-mi fac planuri multe in care as putea sa ma incurc, dar totusi as avea un plan atunci cand n-am scapare. Dar eu in schimb fac ce-mi trece prin minte pe moment.Chiar daca acel lucru poate fi si o tampenie.
Tocmai s-a mai scurs un an din viata mea,iar eu tot aceasi persoana sunt.Fara sa-mi dau seama ca ma pierd in propriile ganduri,amintiri,...dorinte.Hmm!Ca veni vorba de vise,eu inca nu mi-am dat seama care sunt. Poate ca unul dintre ele este sa reusesc sa-mi pun aceea masca care nimeni sa nu-mi poate descifra sentimentele.Dar aceasta masca nu se gaseste in toate colturile din lume.Aceasta se gaseste in mine,doar ca eu inca nu am gasit-o.N-o voi gasi niciodata!Sau cel putin nu in fata cuiva,ci doar atunci cand sunt singura. Numai atunci cand ma inchid in mine si cu greu revin la loc.Desi niciodata nu-mi dau seama cand ma fura gandurile.Cred ca asta e o parte a mea de care nu pot sa scap.Pffu...Cu cat trec mai multi ani,cu atat cresc si amintirile.Atat de multe de care nu poti sa scapi orice ai face.Chiar daca ai inchide ochii,n-ai face decat sa nu vezi ce se afiseaza in fata ta,dar toate gandurile te-ar bantui.Doar timpul va decide.Parca el ar fi regele si noi umilii servitori.El face ce vrea cu noi:ne imbatraneste,ne face sa uitam,sa ne....schimbam.Oare ce va urma?Asta ramane de asteptat.Si voi astepta in liniste incercand sa inving tot ce imi apare in fata....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu