Buna, cititorule! Azi as vrea sa iti vorbesc putin despre timp. Timpul pe care il pierdem fara sa ne dam seama, timpul dupa care vom plange mai tarziu. Mergeam spre casa, iar in drumul meu se afla o scoala. Fiind ora 14:30, copiii tocmai ieseau si cu zambetul pe buze isi intalneau parintii. Acest moment mi-a readus in minte amintirile din copilarie. Acea bucurie sincera, fara pic de griji. Imi e dor de acele clipe linistite fara nicio problema care sa iti bantuie mintea.
Ma uitam atenta la fericirea care li se citea in ochii lor si am realizat cat de mult imi doream doar sa fiu cu parintii mei si vorbim despre orice, despre vise, despre dorintele de viitor, chiar si despre o carte sau un film. M-a intristat faptul ca acea legatura pe care o aveam cu parintii cand eram mica nu mai este la fel de puternica. Oare la fel o sa fie si cu acei copii? Zambetul lor sincer nu va fi umbrit de vreo grija? Oricat de mult ne-am dori inevitabilul va aparea.
Mi-a mai atras atentia intrebarea pe care toti parintii o puneau copiilor lor, si anume ”ce ai facut la scoala?”. De ce exista aceasta intrebare? Adica o data ce copilul se duce la scoala inseamna ca acolo trebuie sa invete lucruri noi, informatii importante. De ce parintii nu intreaba cum te-ai simtit astazi? sau ti-ai facut prieteni noi? Intr-un final am gasit si raspunsul. Pentru ca sunt prea obositi, mintea lor este deja incarcata cu probleme legate de munca, familie, incat nu realizeaza ca o simpla intrebare poate schimba multe. Astfel de-a lungul copilariei, parintii ii intreaba mecanic ce au facut in ziua respectiva, iar copiii incep sa insire toate lucrurile care s-au petrecut in ziua respectiva. Si uite asa se ajunge la o rutina.
Stii, cititorule, nu vreau sa critic pe nimeni, dar acestea sunt momentele cele mai de pret ale unui parinte si ale unui copil. Aceste momente va lega relatia dintre ei. Nu vreau ca mai tarziu sa regrete timpul pierdut. Sunt atat de multe lucruri de care ar trebui sa ne bucuram in viata, insa noi trecem cu vederea…
Mi-a mai atras atentia intrebarea pe care toti parintii o puneau copiilor lor, si anume ”ce ai facut la scoala?”. De ce exista aceasta intrebare? Adica o data ce copilul se duce la scoala inseamna ca acolo trebuie sa invete lucruri noi, informatii importante. De ce parintii nu intreaba cum te-ai simtit astazi? sau ti-ai facut prieteni noi? Intr-un final am gasit si raspunsul. Pentru ca sunt prea obositi, mintea lor este deja incarcata cu probleme legate de munca, familie, incat nu realizeaza ca o simpla intrebare poate schimba multe. Astfel de-a lungul copilariei, parintii ii intreaba mecanic ce au facut in ziua respectiva, iar copiii incep sa insire toate lucrurile care s-au petrecut in ziua respectiva. Si uite asa se ajunge la o rutina.
Stii, cititorule, nu vreau sa critic pe nimeni, dar acestea sunt momentele cele mai de pret ale unui parinte si ale unui copil. Aceste momente va lega relatia dintre ei. Nu vreau ca mai tarziu sa regrete timpul pierdut. Sunt atat de multe lucruri de care ar trebui sa ne bucuram in viata, insa noi trecem cu vederea…
