Nu mi-am dat seama că visele îmi pot trece asa de repede printre degete fără ca eu să spun ceva.Să stau pe scaun și toate gândurile mele sa rămână nerostite.Degeaba privesc cerul înstelat,deoarece nicio stea nu mă poate ajuta,sunt prea departe.Mă înec în propriile amintiri și nu găsesc nicio barcă sa mă poată salva.Nimeni nu mă poate scoate din propria minte.Nici măcar eu. Deși dimineața dispare,luna va rămâne mereu în sufletul meu provocându-mi dorința de a dori tot mai mult adevărul...Care adevăr, când totul e o minciună? Trăim într-o lume plină de secrete. Iți dorești să știi cât mai multe,dar când le afli te întrebi de ce ar fi trebuit să le cunoști.De ce mai putem să vorbim, când mereu vor rămâne cuvinte care se vor spulbera nefiind rostite măcar o data.Te iubesc!Mie dor de tine!Te vreau înapoi!De ce le mai gândim când acolo vor rămâne până vor ruginii și vor face pânze de păianjen? Liniștea îmi umple inima cu căldură, deși în mintea mea se află un război crâncen. Cine va învinge?Nimeni. Într-un război nu va exista niciodată învingători. Vor pieri cu toții cât timp va exista gelozia.

Nu spera să-ți cadă din cer oricât de mult ți-ai dori.Nimeni nu-ți dă pe gratis, fără ceva la schimb.Vrei ceva? Ridică-te, scutură-te de praf și începe să muncești pentru el. Potolește-ti setea pentru adevăr.Deschide-ți ochii goliți de culoare și încearcă să nu te mai uiți înapoi. Viitorul poate să-ți zâmbească dacă nu ți-ai mai face griji că cineva poate să-ți fure locul.Râde din suflet,pentru că cel fals îți fura toată vlaga din tine și te lasă să cazi în întunericul ce te așteaptă de când te-ai născut. Nu încerca să cauți greșelile altora. Ești bun dacă ți le găsești pe ale tale și încerci să le îndrepți.
Poți să schimbi lumea,dar începe mai întâi cu tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu